| 1.
|
DELEG'ATIE, delegaţii, s.f. 1. Misiune sau însărcinare de-a se prezenta sau de a acţiona în numele cuiva ♦ (Concr.) Act prin care cineva este desemnat ca delegat. 2. Grup de persoane împuternicit cu o misiune specială. - Din fr. d'el'egation, lat. delegatio.
Sursă
: DEX'98
(59248)
- LauraGellner |
| |
| 2.
|
DELEG'ATIE s. 1. împuternicire, mandat, procură, (livr.) abilitate, (înv.) procuraţie, vechilet, vechilimea, vechilâc, (grecism înv.) plirexusiotită. (I-a dat o ~ pentru a-l reprezenta.) 2. (înv.) ambasadă, solie. (A trimis împăratului o ~.)
Sursă
: Sinonime
(180761)
- siveco |
| |
| 3.
|
deleg'aţie s. f. legaţie
Sursă
: DOR
(238710)
- siveco |
| |
| 4.
|
DELEG'ATI//E ~i f. 1) Misiune dată cuiva de a acţiona sau de a vorbi în numele unui colectiv sau al unei instituţii. 2) Grup de persoane oficiale trimis undeva pentru îndeplinirea unei misiuni speciale. 3) Document oficial prin care este delegat cineva. [Art. delegaţia; G.-D. delegaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. d'el'egation, lat. delegatio, ~onis
Sursă
: NODEX
(331127)
- siveco |
| |
|
|